Duzina de cuvinte - Politichie

       De ceva timp incoace, politica nu ne da pace,domle: ba Ponta zice, ba Basescu drege, ba asa, ba pe dincolo, ce mai....curat Caragiale! "Ba, sa am pardon,- ma mustra o voce din ganduri- pe vremea mea totul era mai curat, mai pe fata, politichia se juca cu cartile pe masa, revolutiunile erau ale poporului, iar plebea isi avea locul ei, nu ca acum, in parlament"
     Tresar surprinsa si imi interoghez propriul gand zurliu: "Coane Iancule,matale esti? lansez eu interogatia in limbaj adecvat. "Sigur ca eu, duduie draga, dar cini credeai matale ca ar fi?" veni raspunsul sec al gandului...."aaa, sa am pardon, coane, ma gandeam ca am luat-o razna de la prea multe ganduri...dar....ce cauti in mintea mea?
   "Cum ce..? se burzului vocea...tu m-ai invocat, mai adineauri, tot punandu-ti atatea intrebari si mai toate retorice, Politichia ii lucrul dracului, nu-i sa-ti bati mataluta capul cu ea, ca uite ce se intampla, ajungi sa vorbesti cu mine, continua vocea din capul meu. Aici la voi totu-i minciuna, vorbe poleite si dulci, dar seci si mincinoase invart toti politicienii vremii voastre, aici sarac e cel bogat sufleteste si cinstit, iar in matasuri se lafaie cel cu limba mieroasa dar mincinoasa si bag seama ca asa sunt toti, fara deosebire de coloratura politica, toti o apa si-un pamant, fara respect de legi sau Dumnezeu, fara mila de popor sau semeni, fara sa le pese de durerile si nemultumirile revarsate in freamat reverberat in adunari populare sau proteste spontane. Totul e doar un circ grotesc, cu aceeasi actori ce joaca cu fiecare zi mai prost si acelasi public imens, ce cu fiecare zi devine tot mai putin usor de manipulat, trezit la realitate de un tarziu ecou al faptelor trecutului. In prezentul matali, onoarea e un cuvant desuet ce nu mai trezeste nimic in constiintele conducatorilor, intunericul poarta rang de lumina si raul e declarat ca fiind bine. Cine sa va mai inteleaga?...io nu, asta-i clar, conchide vocea din mintea mea.
     " Si ce e de facut, coane Iancule?...intreb eu in gand...
"Pai matali singura nu poti faci nimic, duduie draga, dar tot poporul ar putea, numai sa vrea si sa fie constient de puterea ce o are, cat si de faptul ca timpul e inexorabil si ce faci azi se reflecta in maine, nu mai poti schimba.
Voi aveti puterea de a va alege singuri pe cei ce va hotarasc viitorul si va guverneaza destinele, iar eu ma ofer voluntar sa le bantui constiintele mai-marilor vostri, doar, doar ma vor auzi cum ma auzi matali....desi mai degraba ar ingheta iadul decat sa trezesti constiinta unui politician corupt, conchise vocea cu obida.
      "Bine, coane Iancule,am inteles, dar totusi....eu ce sa fac?"
      "Cum adica, ce sa faci?...matali scrie, ca la asta te pricepi, lasa politica pentru politruci, ca de ei ma ocup io, matali apuca-te si scrie la Duzina de cuvinte, ca tare-mi place cum rasuceste coana Psi cuvintele din condei, iar duzinarii dansei is unul si unul, cand ma apuc de citit la dansii, raman  adancit in ganduri ceasuri bune si ma minunez cat har au oamenii astia, ba uneorii si cotoii si matele 'mnealor...chiar imi place, sa stii!
     "Bine, coane Iancule, multumesc de "vizita" si promit ca voi urma intocmai instructiunile dumitale!
     "Asa sa faci duduie si lasa politichia, ca e lucru de duca-se pe pustii....curat murdar!!"
 

Mai multe gasiti la Psi si duzinarii ei!

Duzina de cuvinte-The power of dream

          La margini de lume, intr-un colt, stingher, se ascunde un vis, speriat si alungat de furtuni negre, nascute in abisuri sufletesti si hranite cu angoase. Timid, tremurand ca frunza batuta de vant, indrazneste sa-si faca drum sub tampla dreapta si sa inunde subconstientul cu imaginea lui...un vis ce crede in el si magia sufletului ce are puterea a dea viata viselor.
       Din intuneric dens se nasc, ciorchine, boabe de roua si sperante, ascunse in suflet si hranite de doruri nespuse, iar viata renaste, triumfatoare, acolo unde deznadeajdea tesuse dureri hranite cu deziluzii...si canta sufletul renascut, purtat pe brate de Iubire si oriunde  ti-ai indrepta privirea, desprinderea de intuneric e totala si ireversibila...azi s-a nascut Speranta!
       In rastimpuri, ingerii isi acorda harpele cantand ode Fericirii ce-a plamadita dintr-un Vis ce-a refuzat sa moara, pasind acel prag imposibil, de la imaginatie la realitate...acolo unde totu-i posibil!!

        Azi s-a scris un nou capitol in Cartea Vietii, despre un vis ce-a avut curajul sa devina realitate...iar undeva, in ceruri, heruvimi cern petale peste sufletul ce-a regasit Iubirea leganata pe brate de Fericire...si-acum canta....


Duzina o gasiti la Psi si duzinarii ei !

Duzina de cuvinte-Legea Talionului

 
 Tacute ganduri se furisau cu pasi mici in universul oprit in loc de o boala grea, nemiloasa si cruda... tropot  tumultos de clipe alergand grabite in neant, insensibile la lacrimile si implorarile de a mai sta putin, de a da ragaz inimii ranite sa indrepte ce e nedrept, sa aline dureri si bandaja rani de moarte... de a spune ca a ramas nespus, de a indrepta  raul facut din orgoliu si nestiinta.
      Pasi desculti se pierd in zare, urme nascute din  pamant proaspat plouat si purtate in suflet pentru multa vreme, ca arma eficienta impotriv uitarii.  In aburi de poveste se tes fantezii, ucise apoi brutal de dimineata realitatii...si totusi...undeva ingerii canta imnuri de slava unui Dumnezeu milostiv ce va mangaia sufletul ranit de propriile greseli si il va invata sa urce scara cunostintei de sine, a propriei valori, straina lui pana acum, obisnuit doar sa se prosterneze in fata unor idoli falsi, cersind ceea ce-i apartinea de drept, irosind margaritare inchinate pietrelor moarte si lacrimi udand morminte frumos varuite, dar mucegaite inauntru...nestiinta si ignoranta, lasitate si orgoliu, cinism si rautate, toate litera de lege intr-o lume meschina , unde Legea Talionului domneste libera, trufasa si cruda...lacrima pentru lacrima si durere pentru durere...unde mai e loc si pentru Iubire?...
    Si ploua cu sperante acolo unde seceta sentimentelor facuse ravagii...










Duzina o gasiti la Psi si duzinarii ei.

Duzina de cuvinte- Declaratia de independenta

     Vine o vreme in viata fiecaruia dintre noi, cand iubirea nu mai de ajuns...cand tradarea picura venin acolo unde, nu demult, cresteau trandafiri...cand realitatea sparge batjocoritoare idolul creat de imaginatia ta...cand drumul pe care paseai pana atunci se pierde printre poteci ce duc catre nicaieri... peste dealuri create de neputinta si distanta. Vine o vreme cand inima ranita se revolta si sufletul indurerat cere dezlegare de tine...e vremea independentei.
Nopti calde si pereti reci tin tovarasie durerii strigate in hohote  si ingeri neputinciosi saruta umerii zguduiti de plans, cand un decurion isi incinge sabia si se pregateste sa transforme in realitate independenta declarata de inima zdrobita.O desprindere de trecut si un pas catre viitor. O promisiune a zilei de maine, prima din restul vietii mele...fara tine.
Raman in urma taceri tipate, se sterg din amintiri saruturi si zambete si-acea iubire dulce, inocenta si-arzatoare, precum o floare dantelata prinsa de rever la zi de sarbatoare...si moare incet, agonizant, lipsita de lumina si caldura sinceritatii...
      O noua dimineata se naste din intuneric, aducand cu ea un dor napraznic...dor de viata!
...si pe covor, stinghera, o coala alba poarta in albul ei urmele de lacrimi ce-au pecetluit Declaratia de Independenta!
  Adio, suflet mort si inghetat...eu sunt vie!...iar viitorul imi apartine!


Duzina o gasiti la Psi si clubul ei!

Duzina de cuvinte- Ecouri

   Am tras aer adanc in piept si am oftat...au trecut anii...unde oare?
Mi-au albit tamplele si mi s-au umbrit ochii de amintiri si ganduri de demult. Am coborat ancora in adancul abis al sufletului sfasiat de amintiri si strafulgerat de intamplari de demult. Rani cicatrizate, franturi de povesti, lacrimi sau zambete, totul era acolo, acoperite de colbul uitarii, aruncate anapoda, grabit, in unghere departate ale mintii.  O melancolica alunecare in trecut, in " a fost odata...", un suflet aflat vesnic in cautare de hrana spirituala, cu o neostoita foame de iubire si frumos, de vorbe vii si colorate adunate intr-o amfora cu forme armonioase si culori curcubeice, ciupite lin, ca un arcus, reinviind fiecare rezonanta de odinioara... o lacrima grea ca o arsura,imi brazda obrazul in cadere,miresme anosmice imbacsesc aerul irespirabil, readucand pe buze gustul amarui al durerilor de demult...dar mereu exista promisiunea soarelui si aromelor de mere verzi, al seninului si vechile ecouri se vor stinge, risipite in neant..
Dincolo de azi,  intotdeauna va exista un maine...

Duzina de cuvinte o gasiti la psi si duzinarii ei!

Duzina de cuvinte-Tacere

In ganduri ninse plang intrebari nepuse

adunate-n doruri demult apuse...

Si e tacere...ca de moarte..

Un fluture stingher strabate bezna,

Poleind tacut atmosfera,

In sensuri contrare fug speriate gandurile

Ascunzand rasarituri in zambete molipsitoare...

Cata tacere...dar e viata...

Iubiri fierbinti imi curg prin vene

Si tacand, invoc zeitatea

Ce lesne, cu-n gest si-un sarut

Ar alunga din viata pustiul

Ce-n vise-a presarat scrum

Si lacrimi in gene...

E tacere...si-asteptare...

In doi se scriu povesti de iubire,

Desenate cu creta pe trotuare prafuite

Si sterse in mers de picioare grabite...

Dar e tacere...unde-i iubire...

Iar azi am provocat soarele la un joc de sotron

Si-un intreg univers a zambit ingaduitor

In fata femeii cu suflet de copil

Ce inca mai cauta in marile constelatii

Mandra lebada...cu promisiuni si aspiratii...

Dar e tacere...si speranta...

Au tacut si-au plans titanii....

Duzina o gasiti la Psi si la cei din clubul ei !

Duzina de cuvinte-Aventuri pe mare

   Era incredibil de liniste pe mare. O ceata laptoasa, densa si  grea luase locul cerului senin, imbracand orizontul in vata de zahar. Se auzea doar clipocitul valurilor si undeva, in departare, sunetul sirenelor.Delfinii escortau incantati ambarcatiunea, ghidand-o cu pricepere prin abisul alb, cetos, daruind zambete si incredere pasagerilor vasului. Privit la modul realist, peisajul era dezolant, dar nu era timp pentru pesimism si disperare.
Capitanul isi ghida concentrat vasul dupa capetenia delfinilor, ocolind indemanatic guri de aer ce provocau tangaje periculoase si cerceta cu ochi cunoscator densitatea cetii, cautand lumina salvatoarea a farului de pe coasta., dar ceata staruia densa, intaltandu-se in fuioare ca niste palnii, acoperind orizonul.
      Dar mica ambarcatiune, ghidata de delfinii fermecati se strecura alene printre valuri,ocolind pericolele, infruntand opacul ca de hartie al orizontului, indreptandu-se increzatoare catre portul ce-l intuia aproape.
Cateva goluri lasau se vada un cer posomorat, fara niciun nor, dar speranta staruia incapatanata in sufletele celor cinci pasageri. Rugaciuni mute se ridicau catre cer si toate sperantele erau agatate de grupul de delfini miraculosi, aparuti de niciunde si curajosi, infruntau acesta vale a mortii, conducand vasul spre portul vietii.
Minuni se intampla atunci cand crezi si ca un raspuns la rugaciunile lor, ceata se risipi brusc, lasand la vedere tarmul cu farul salvator. Un strigat de usurare izbucni din pieptul tuturor, iar capitanul mari viteza catre port. Erau salvati!

Duzina de cuvinte o gasiti la psi! Enjoy!

Duzina de cuvinte-Memories

              Taceri inganate in franturi in de ganduri si iubiri rasfirate in pulberi de stele...amintiri...dureri de mult apuse, acum devenite motive de zambit .
Sentimente, mereu aceleasi, reeditate cu o repetitie obsedanta, in aceleasi tipare sterile,lipsite de cromatica sentimentului pur, dar oferindu-ti in schimb sclavia inimii tintuite in lanturi din minciuni poleite cu adevaruri superficiale.Reprosuri mute, sau strigate salbatic, agonie si extaz, tradari si impacari...lantul slabiciunilor, varianta proprie, rescris la nesfarsit. Fara pauza, fara logica, fara final...
               Dar Iubirea e cu totul altceva...e libertate si pace, zambet si culoare, sarutul catifelat de ramas bun si cel pasionat de revedere, e patima reverberata adanc in oceanul incolor al trairii ...un fluture vesperal, ratacit in lumina, cautand drumul de intoarcere in lumea lui calduta.
Amintiri...in final iubirea ramane o amintire, dispersie predictibila si imposibil de stavilit.
       Amintiri dureroase sau placute, intense sau palide, dar toate avand in comun acelasi numitor...eternul poem al trubadurilor zdrentarosi,IUBIREA....un sentiment exacerbat, concentrat in doze letale sufletelor fragile, sau in poezii nemuritoare, mult prea ireale pentru o lume mercantila si cruda in lipsa ei de realism.
Taceri si amintiri....

Duzina de cuvinte o gasesti la Psi

Duzina de cuvinte-A doua sansa

   

       De curand, Viata m-a provocat la un joc de sah. M-a asezat la masa si mi-a pus in fata realizarile si esecurile, bunele si relele. Am inghitit in sec, tematoare, stiind ca nu totul era imaculat in arhiva, un gand murdar, sau chiar doua se ratacisera pe acolo si ma temeam de consecinte...dar ea a zambit binevoitoare si pentru o clipa, mi-a dat impresia ca nisipul din clepsidre s-a oprit, doar pentru mine, oferindu-mi acel dar nepretuit, ireal si de neinchipuit, al celei de a doua sanse:de a-ntoarce timpul din neobositele-i rostogoliri catre vesnicii, pentru a putea indrepta eroarea unei clipe. Am pus in paranteze toate ezitarile, am suprimat greselile, am redus framantarile si am dat raspuns retoricelor. Totul, ordonat, sortat alfabetic dupa continut si subtanta, dovezi vii ale timpului petrecut in alte sfere, acolo unde clipele se aduna in galeti ce se golesc ulterior in neguri de nepatruns, clipe ce nu mai pot fi recuperate nici macar din amintiri. M-am infiorat, ingrozita, de tacerea si raceala din jurul meu, dominata de strania senzatie ca sunt invizibila, o fantoma vie intr-o lume moarta, iar frica ma impresura perfida, hohotind salbatic. Dar acel ras nebun m-a provocat si sfidatoare, m-am opus negurii si fricii, m-am smuls din imbratisarea lor si...m-am trezit.
Langa mine statea zambitoare o femeie frumoasa, imbracata in alb si a durat cateva clipe sa realizez ca nu era un inger, ci medicul ce ma trata. Zambea linistitor: "Bine-a-ti revenit printre noi, doamna. Operatia a decurs cu succes, tumora a fost rezectata in totalitate, iar sansele de recuperare totala sunt foarte mari, imi spuse ea, increzatoare." Am zambit chipului angelic in timp ce amintirile dadeau navala din ungherele unde se ascunsesera de teama mortii iar realitatea se reaseza ca un joc de puzzle in mintea mea. Acum imi aminteam totul...diagnosticul, boala, frica,operatia... Am rasuflat usurata, ticaitul monoton al monitorului ce-mi masura pulsul si activitatea cerebrala, suna linistitor si viu in urechile mele. Mi-era somn...doctorita zambitoare isi lua ramas bun,insa eu am apucat-o de mana: Doamna doctor, va rog frumos, puteti face ceva pentru mine?
-Daca pot, sigur ca da, raspunse ea amabila...
-As dori un autograf, va rog...
- Un autograf?...uimirea ii rotunji ochii, la neobisnuita intrebare... de ce??!
-Pentru ca astazi mi s-a dat o a doua sansa, iar acest autograf imi va aminti mereu ca timpul e ireversibil, iar faptele de azi sunt consecintele de maine.
Din nou, acel zambet uluitor aparu pe fata ei,  imi semna autograful dorit, apoi pleca, iar eu ma afundam linistita in bratele unui Morfeu prietenos, in timp ce, alaturi, in perfuzii, Viata picura lin promisiuni ale zilei de maine...nu inainte insa de a da un triumfator sah-mat mortii...deocamdata...

Duzina de cuvinte o gasiti la Psi