Azi ar fi implinit o venerabila varsta...ar fi fost inconjurata de copii, nepoti si stranepoti si i-ar fi privit pe toti cu lacrimi in ochi, cerand binecuvantari de la Dumnezeu pentru ei...pentru ea, ca de obicei, n.ar fi cerut nimic...
A fost mama ce n-.am avut-o niciodata, a fost bunica vacantelor colorate, a fost confidenta si prietena mea...a fost cel mai bun om pe care l.am cunoscut vreodata, iar Cerul acum e mult mai bogat, in timp ce Pamantul plange disparitia ei...a fost centrul universului meu, lumina din intuneric si templul unde sufletul meu se ducea la spovedanie...a fost odata o bunica ce ne-a tinut loc si de mama, a fost refugiul si bucuria copilariei noastre...a fost ceva ce nu vom mai regasi niciodata.
A plecat fara sa apuc sa-mi iau ramas bun, a plecat fara sa fiu pregatita sa o las sa plece, a plecat sa-si intalnesca Creatorul careia i-a dedicat intreaga-i viata, dar a plecat fara sa ne-ntrebe daca suntem pregatiti...probabil a fost gestul cel mai egoist din viata ei si acela nici macar n-a fost din vointa ei. Privind in urma, realizez cat de putine am facut eu pentru ea, pe cand ea mi-a daruit totul... Mie si tuturor celorlalti.
Datorita ei am cunoscut dragostea de mama, iertarea si vorba dulce. Datorita ei am cunoscut un Dumnezeu real si datorita ei am aflat ce e binele. Datorita ei exist si azi o plang...tot ce sunt, e datorita Ei.
La Multi Ani, acolo unde esti, mamaita scumpa!!
Nu te vom uita niciodata!!
Au ramas in urma doar lacrimi si amintiri, dar noi te vom iubi mereu!
Dumnezeu sa te odihneasca!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va ascult cu placere