De dragoste...

    Nu stiu cum iubesc altii. Sincer, nici nu ma intereseaza. Pentru mine, insa, iubirea trebuie sa fie profunda, nebuna, cu fluturi in stomac, nopti nedormite, lacrimi si drame din nimic, cu zambete prostesti, balbaieli si emotii. O dulce nebunie care sa te rascoleasca pana in profunzimile creierului, nu numai "sa dea boala" in hormoni.
De indragostit, m-am indragostit de vreo mie de ori pana acum. Si tot de atatea ori mi-a trecut. Emotii efemere, cu termen de garantie cat al une prajituri cu frisca si durata de viata a fluturilor. Chimie si hormoni!! Atat!  Dar de iubit, am iubit o singura data! O iubire cu toate ingredientele. Dar El, cel vizat, nu a fost nici pe departe cel din visele mele. Avea ochi verzi, par grizonat, usor arogant si dincolo de masca, profund sensibil. Vedeti voi, iubirea nu alege, nu te intreaba ce vrei, nu cere voie. Ea pretinde, porunceste, pune stapanire pe tine, iti cotropeste viata, iti ia mintile, linistea, visele, iti umple batistele cu rauri de lacrimi, iti face prietenii sa te sune la ore tarzii ingrijorati ca ai dat in depresie si dusmanii sa jubileze ca suferi. Iubirea e cel mai frumos si cel mai cumplit lucru ce ti se poate intampla. Nu neaparat in ordinea asta. Pentru ca iubirea nu aduce intotdeauna dupa ea si fericirea, happy-end-ul visat. Nici pe departe.
    La 20 de ani, visezi un print inalt, brunet, bine cladit, sarmant si manierat. Totul se invarte in jurul fizicului, hainelor si locurilor ce le frecventeaza. Iar daca junele poseda si o masina cu multi cai putere sub capota, e chiar El, cel din vise! Asta, pana te trezeste realitatea.
  La 30 de ani, deja se schimba putin scara de valori, ca si pretentiile. Acum nu mai primeaza asa mult aspectul fizic, cat stabilitatea. Realizarile lui, siguranta si confortul ce le poate oferi. Si, bineinteles, maturitatea acestuia, pentru ca, barbatii de cele mai multe ori sunt doar niste adolescenti intarziati, mult mai putin siguri pe ei decat lasa sa se vada, vesnic in cautarea noului, a adrenalinei si sentimentului de "acasa" in bratele unei femei. Da, doamnelor si barbatii iubesc! Si ei sufera, cauta, au nelinisti si dureri, la fel ca noi. Ascunse bine sub masti condescendente, sentimentele barbatilor pot ului prin profunzime si durata si pot irumpe cand te astepti mai putin. Dragostea face victime in ambele tabere, fara deosebire.
Dar, dincolo de orice asteptari si socoteli facute, dragostea te sfideaza si inima ta devine prizoniera cand nici macar nu te astepti. Si uite asa, nu mai conteaza daca are minim 1.80, nici daca nu are parul negru si ochi albastri. Dintr-o data gasesti ca parul grizonat are sarm, ca inaltimea nu are nicio importanta, iar culoarea ochilor poate fi oricare, atata timp cat te oglindesti doar tu in ei.  Iar daca zambetul lui iti este destinat, visele au ca numitor comun "noi", viitorul se defineste "impreuna", atunci chiar ai castigat la loterie. Loteria viselor!

        De ce e dragostea atat de greu de gasit? Sau nu ea e greu de gasit, ci noi suntem mult prea orbi, orgoliosi sau tematori sa o recunoastem.,, Pentru ca suntem imaturi si total nepregatiti pentru ceva ce asteptam sa ni se intample, dar nu facem nimic pentru asta. De cele mai multe ori, dragostea moare chiar sub ochii nostri, iar noi suntem mult prea ocupati cu testarile, jocurile infantile sau cariera. Si a doua oara nu mai intalnesti nimic asemanator, iar viata iti trece macinata de regrete. Nu, nu cred ca dragostea e greu de gasit, ci noi suntem nepregatiti sa o primim.
     Niciodata  idealul nu va fi cel visat. El va avea un pic de burta, riduri sub ochi, putin arogant, incapatant , orgolios par grizonat la tample, iar Ea  nu "rupe" sala, nu bantuie cluburile, e mult mai sensibila decat pare, usor nesigura si fragila.  Dar dragostea inseamna mai mult decat chimie, atractie, erotism si conturi bancare similare. Inseamna, sacrificiu, daruire, renuntare, rabdare si ai ales, asteptare,  Nimic nu se intampla peste noapte si nici in termen limitat, ca un proiect de afaceri. Nimic nu se intampla cum ai prevazut, nu se incadreaza in standarde si nici mila. Te rupe, te sfasaie, rastoarna totul si iti rescrie viata.
 Pe masura ce imbatranim, devenim mai pretentiosi, mai rigizi, uitam sa traim cu adevarat, ne legam de nimicuri si ignoram evidenta, ne dam teste peste teste, oferim deadline-uri, pretindem perfectiunea si nu mai vedem padurea din cauza copacilor. Pierdem esenta, apoi ne petrecem serile singuri, pliati pe o sticla de vin si ne intrebam retoric de ce e dragostea asa greu de gasit. Simplu: pentru ca suntem orbi, egoisti, incapatanati si mult prea inchistati in pretentii absurde si am uitat sa traim bucuria sentimentului pur, provocarea de a cladi in doi, bucuria de a impartasi si rabdarea de a invata.  Dragostea nu inseamna sa intrebi ce iti poate oferi celalalt, ci sa te intrebi daca ceea ce poti tu oferi e de ajuns. Nu dai teste si termen limita, te implici , ajuti si incurajezi. Dragostea se simte, se traieste, nu se deseneaza si inchide in sabloane. Vei imbatrani redesenand-o si vei muri asteptand-o, cand ai avut-o tot timpul sub ochi.
     Dragostea sta in mainile ce se impreuneaza in fiecare seara in rugaciune, cerand la Dumnezeu binele pentru tine, iar tu nici macar nu vei sti lucrul asta.
Dragostea sta in emotia cu care iti scrie un mesaj si lacrimile ce consoleaza mahnirea ca tu ai fost prea ocupat sa ii raspunzi.
Dragostea face din noapte zi, cautand drumul spre tine.
Dragostea te cere cu mai multe maini ca o parada de cersestori, dar tace cand te intalneste, desi inima ii agonizeaza.
Dragostea va fi acolo mereu pentru tine, chiar de tu nu o vei vedea.
Iar tu o calci constant in picioare, nepasator...

Orbirea unora poate dura toata viata!
Si uneori, obosesti asteptand ca celalalt sa te remarce, sa realizeze ca Tu esti Dragostea lui/ei...
Cand intalnesti pe cineva ce iti suceste mintile, nu mai ezita, nu pune intrebari sau conditii. S-ar putea sa pierzi ceea ce ai cautat toata viata, cautand defecte ce puteau fi remediate in doi. Si tie iti raman doar serile de singuratate si sticla cu vin, din ce in ce mai nesatisfacatoare.