marți, 24 mai 2011

Doruri...

Imi simt sufletul in falfait de aripi ce rup  monotonia norilor zdrentuiti si apatici...imi simt gandurile grele, macinate de doruri nerostite si dorinte vinovate...imi simt si amintirile cum se svarcolesc mute in dureri adanci...
Si totusi, mi-e atat de dor...mi-e dor de buzele ce-mi sarutau  tampla,  de mainile ce-mi cuprindeau sanii, de ochii ce-mi vorbeau muteste, de trupul ce-mi implinea dorinta...unde esti acum?In care ganduri sa te caut, in care amintiri sa te gasesc?Ma auzi?...Ma cauti?....Ma simti?....De ce mi-e teama sa dau glas dorintei, sa deschid usa iubirii, sa-ti dau inima si trupul ce doar pe tine te recunosc?...de ce mi-e dor de lucruri nenumite, in vorbe fin rostite si totusi seci?...as vrea atat de multe...sa-ti sorb de pe buze sarutul, sa ma infasor in caldura trupului tau, sa te smulg din inchipuire si sa te tin langa mine...
Mi-e atat de dor...dor de tine!!...

Un comentariu:

  1. provocatoare dorurile tale ;)
    sau ...dureroase provocarile tale :(

    RăspundețiȘtergere

Va ascult cu placere