From Vanessa, with love

             Se topesc zapezi patate de dor si plang amintiri ingropate sub ele...si tac.Am lasat dorul de tine amanetat intr-o cutie dosita-n debara si chipul ti l-am ascuns printre ganduri si "a fost o data"...
A fost o dragoste mai presus de cuvinte, o iubire fara scenarii si regizori, inchinata in templul lui Carpe Diem. A fost povestea lui Tu si Eu, traita intr.o lume perfecta, implinita in gesturi si cearceafuri de matase cand muzica vorbea in locul nostru...si credeam in tine.
             Iar azi imi amintesc...si amintindu-mi, te urasc!! Iti urasc absenta, chiar si amintirea, imi urasc neputinta si dorul ascuns,deghizat in uitare. Urasc ca inca te iubesc si tumultul de amintiri cu care nu stiu ce sa fac.Urasc tacerea ce ma inconjoara ca o vina de care nu pot scapa...
           Din file albe razbat durerea si doruri ignorate, reprosuri strigate sau subtil ascunse si peste toate iubirea agonizanda, invinsa de distanta si teama..."From Vanessa with love...plang literele intre filele ingalbenite acum si patate cu lacrimi sub petale de flori uscate. Si ploua, ploua rece si marunt , amestecand cerneala cu ganduri de demult...
        Obisnuiam sa radem din nimic, sa ne impreunam mainile si lasam ochii sa vorbeasca, sa inventam jocuri stiute doar de noi...iar telefonul inca suna cu melodia noastra. Imi strang genunchii la piept si plang in nestire strangand la piept pisica ce mi-ai lasat-o amintire. O pisica vie in locul unei iubiri moarte...si plang, plang, plang, spaland cu lacrimi urmele sarutarilor tale si tradarea ce-ai pus in ele. Unde sunt bratele tale cand am nevoie de ele? Unde e lumina ce-ai luat-o cu tine cand ai plecat? Unde e uitarea cand am atata nevoie de ea ?...iar telefonul suna, suna innebunitor cu aceeasi melodie scrisa parca pentru noi...Am ridicat altare si ne-am inchinat unor zei pagani, uitand de lume si traind egoist iubirea. Am cules fluturi si am pus iubire in cesti de ciocolata aburinda.Am adunat fericire in pumni si am strans-o in scrisori cu file goale, iar noi ne iubeam salbatic si goi in casa cu copaci dansatori.
         Acum, afara se topesc zapezile lasand locul primaverii iminente, iar eu  stau inca ghemuita in pat, intrebandu-ma de ce nu am fost si noi dotati cu un buton denumit  DELETE...
          Se spune ca iubirea adevarata vine o singura data in viata, e ca un tren pe care il astepti o viata pe un peron pustiu, testandu-ti rabdarea si rezistenta, dar daca il pierzi, pierzi si fericirea...pentru totdeauna!!
Dar primavara e la usi si copacii dansatori se vor intoarce iar cu mireasma de flori si zambete chicotinde ascunse in raze de soare ce bat in geam de dimineata....si iubirea ma va imbratisa iara,in timp ce eu astept inca trenul fericirii eterne...
          "...i just want to say you good bye!
                        From Vanessa, with love!"
                                             ....for ever!!!

Acest articol este inscris la Editia a 10.a a Blog Power, a carui tema a fost propusa saptamana aceasta de Losty88, castigatoarea editiei trecute.
   Alte articole particpante: 1-Album
                                         2-Impossible love,
                                          3-Imi este dor
                                         4-Suflet inghetat
                                         5-Himere